Românii care lasă amenzile contravenționale neplătite mai mult timp ar putea ajunge în fața instanței și chiar să primească sancțiuni penale, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică. Propunerea, inițiată de Guvern, a stârnit însă reacții critice din partea organizațiilor pentru drepturile omului.

Ce prevede proiectul: după 12 luni de neplată, decide judecătorul

Proiectul este promovat de Ministerul Dezvoltării și are ca scop declarat creșterea încasărilor la bugetele locale, inclusiv în județe precum Vâlcea, unde multe amenzi rămân ani la rând doar pe hârtie.

Conform documentului aflat în dezbatere:

• dacă o amendă contravențională nu este achitată în termen de 12 luni de la comunicarea procesului-verbal,
• dosarul ar urma să fie trimis de direcția de taxe și impozite la judecătoria de care aparține contravenientul,
• iar instanța ar avea două variante de sancțiune:
  • transformarea amenzii în muncă în folosul comunității;
  • transformarea amenzii în amendă penală, cu un termen scurt de plată.

Modificările ar urma să fie introduse în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Pentru locuitorii din Râmnicu Vâlcea și restul județului, asta ar însemna, în practică, că o amendă uitată sau ignorată timp de un an nu ar mai rămâne doar o datorie la bugetul local, ci ar putea duce la o procedură judiciară cu consecințe mult mai serioase.

ONG-urile pentru drepturile omului: risc de abuz și încălcări constituționale

Una dintre cele mai cunoscute organizații în domeniul drepturilor omului, APADOR-CH, a reacționat public și cere Guvernului să renunțe la prevederea legată de transformarea amenzilor neplătite în sancțiuni penale.

Principalele argumente ale ONG-ului:

• amenda penală este o pedeapsă specifică dreptului penal, care se aplică doar în cazul săvârșirii unei infracțiuni, nu pentru simple contravenții;
• în prezent, neplata unei amenzi contravenționale nu este incriminată ca infracțiune în Codul penal;
• introducerea posibilității de a sancționa penal o faptă care nu este definită ca infracțiune ar încălca principiul legalității pedepselor, prevăzut atât în Codul penal, cât și în Constituție;
• persoanele cu datorii la buget ar putea fi tratate ca și cum ar fi comis infracțiuni, deși legea nu definește neplata amenzii ca atare.

ONG-ul solicită eliminarea opțiunii de transformare a amenzii contravenționale în amendă penală, considerând acceptabilă doar varianta muncii în folosul comunității, în anumite condiții stabilite clar de instanță.

De ce contează și pentru vâlceni

Pentru autoritățile locale, inclusiv pentru primăriile din Râmnicu Vâlcea și din comunele județului, proiectul ar însemna o nouă cale de a recupera sumele datorate din amenzi – fie că vorbim de sancțiuni de circulație, ordine publică sau alte contravenții.

Pentru cetățeni însă, miza este dublă:

1. Riscul penal – o datorie administrativă (o amendă) ar putea căpăta, în anumite condiții, natură penală, cu impact asupra cazierului și a vieții profesionale.
2. Încărcarea instanțelor – judecătoriile, inclusiv cea din Râmnicu Vâlcea, ar putea primi multe dosare noi doar din cauza neplății amenzilor.

Din această perspectivă, dezbaterea nu privește doar disciplina financiară, ci și felul în care statul alege să îi sancționeze pe cei care nu își achită la timp obligațiile.

Ce urmează pentru proiectul de lege

În acest moment, proiectul se află în faza de dezbatere publică la nivel național. Textul poate suferi modificări în urma punctelor de vedere trimise de organizații, instituții sau simpli cetățeni.

Guvernul are în vedere asumarea răspunderii asupra proiectului până la finalul lunii ianuarie 2026, însă forma finală va depinde și de presiunea publică și de eventualele observații venite din partea specialiștilor în drept.

Până la o decizie clară, mesajul principal pentru locuitorii din Vâlcea rămâne dublu:

• amenziile nu ar trebui ignorate, pentru că regulile privind executarea lor tind să devină tot mai stricte;
• modul în care statul alege să recupereze aceste sume trebuie supravegheat atent, astfel încât măsurile luate să nu transforme automat datornicii în „penali” în afara cadrului constituțional.